Browsing All Posts filed under »underrated shit«

Ascult Morphine, ca-s baiat fin

Februarie 17, 2013

0

Morphine este febletea mea in materie de trio-uri rock’n’roll, desi in istorie sunt o gramada de astfel de formule care au rupt fasul mult mai grav. Dar Morphine sunt unici, fiindca nu s-au folosit de instrumentul emblematic al rock’n’roll-ului, ghitara electrica. Si nici macar claviaturile nu si-au gasit loc in context. Morfinii stabili au fost doi […]

he’s falling in love (so catch him)

Martie 18, 2011

2

„i have the needs of a temple devotion and hope ‘cause life life’s about dying” Anii 90 in muzica din UK au insemnat mai mult decat fabuloasele trupe britpop pe care le stim cu totii. Spre exemplu mai erau pe acolo si unii de-si ziceau Blueboy. Ei erau niste oameni ce pareau ca isi duc […]

Impotriva perfectiunii

Septembrie 8, 2010

1

Cea mai tare trupa de alternative/indie pe care am auzit-o in 2010 este din 1993:d Se numeste Adorable si a avut o cariera scurta si dezamagitoare (1991-1994). Initial Adorable au fost anuntati ca the next big thing, dar apoi s-au confruntat cu un boicot al presei muzicale britanice din cauza unor declaratii arogante. Iar in […]

„Heavenly wine and roses seem to whisper to me when you smile”

August 11, 2010

2

Cowboy Junkies este o formatie cu iz de family affair, originara din Toronto, Canada. Trei din patru membrii sunt frati: Margo (honey-like voice), Michael (guitar, main songwriter) si Peter (drums). Timmins le e numele, iar fiindca mama lor nu le-a facut si un basist, au apelat la un gagiu care raspunde la apelativul Alan Anton. […]

Evil evil entropy

Mai 3, 2009

8

Sa va spuna mosu’ o poveste de pe vremea cand indie-ul era indie, adica independent music, nu o basina hipstereasca slobozita in eter de marele cur corporatist. Pe Fat Frumos si Betivan il cheama Eric Bachmann, probabil tot os de evreu (desteapta natie, orice mai debiteaza inca avortonii neo-nazi). Mai intai a studiat saxofonul, dar […]

I don’t wanna be like other people are

Decembrie 18, 2008

5

Candva am vazut un film american din care nu reusesc sa-mi amintesc decat o singura scena. In rest nimic, nici macar titlu si nici macar unde l-am vazut. In scena aia erau doi tipi in curtea unui ospiciu, conversandu-se. Unul dintre ei ii spunea colegului: „Sa stii ca-n toate cantecele REM e vorba despre mine” Sa […]